Donnie Darko- Frank's Poem by bladeyoustainxx, literature
Literature
Donnie Darko- Frank's Poem
I watch the boy walk.
I watch the boy run.
Im sorry, helpless one
but you cannot save them.
Look at you.
You are such a mess.
Every living creature dies alone.
Can no one save you?
I can.
Come closer to me.
I will strangle your hopes and dreams.
When you turn away, I will chew you up and spit you out.
Look what we have become.
They giggle,
they laugh.
Come see Donnie Darko.
Come see him dance like a fool
like a monkey with no feeling.
Take off that man suit that you clothe yourself with everyday, and come join me.
Why are you crying?
Why are you turning against me?
I must warn you,
I am not the one you
Si nu se cearta, nu se bat
Lor le place mai mult somnul
Pare-se ca au uitat
Ca-n strafunduri zace omul.
Nu deschid ochii deloc
Nici la zgomot, fie pace,
Dorm cu totii la un loc,
Insa omul nu mai tace.
Ei nu stiu de cruci si pietre
Gandul lor nu le strabat
Pe cand omul ce le vede
Dupa-un timp le-a si uitat.
Vantura copaci in raze
Din ei frunze cad si scrum
Glasurile fara fraze
Vin, se pierd si se adun.
Aud susur de niciunde
Si caderi de ganduri reci
Insa omul se ascunde
Printre ramuri si poteci.
As dori sa stiu de unde
Vin soptirile ce tac
Ca un sir prelung de unde
Ce razbat morbid pe lac.
In cercul vostru fi voi eu
Im
Au trecut 6 saptamani de cand ai plecat, insa nu am tinut in mod deosebit sa iti scriu pana acum. Am vut sa-ti las timp sa te acomodezi, sa ii revezi pe bunicul si pe unchiul George si pe ceilalti de care ziceai ca iti era atat de dor.
Ce-I drept, iti cam duc lipsa. Acum trebuie sa imi fac singur pachetul pentru scoala, sa-mi fac patul si sa-mi aerisesc in fiecare dimineata. Astept sa te intorci, dar mama tot insista ca n-o vei face. Si asa, de cand ai plecat nu stiu ce-I cu ea. Eu iau numnai note bune, la calculator nu stau mai mult de cat imi spunea ea, tata da el cu aspiratorul, scoate cainele afara, face piata… iar ea tot suparata
Fanatism sentimental
Ma leg de orice fara sa primesc vre-un acord, fara sa am vre-o confirmare... ma pot lega de orice... de la "nimicuri" pana la "diamante" la care stiu ca nu voi putea ajunge vreodata.
Sufar de fanatism sentimental - fata de oamenii si lucrurile/ obiectele la care tin. Traiesc zi de zi cu suferinta in suflet; foarte putini o sesizeaza(sau nimeni) pentru ca e foarte bine ascunsa si intr-o permanenta lupta cu ratiunea si judecata.
Nu mi-e frica sa ma despart de ceea ce ma leg... stiu ca la un moment dat ma voi desparti de tot si de toate.
Despartirile reprezinta antrenamentul la care ma supune viata, pregatirea pentru ace
Groapa de gunoi sau mina de aur???
Nici macar un moment in viata nu m-am considerat un inganfat tocmai pentru ca niciodata "n-am avut cu ce". De cele mai multe ori nici macar egal cu ceilalti nu m-am considerat, dar asta nu din modestie, ci din cauza unei stime de sine considerabil scazuta. Si ca orice alt luptator, fiind de parere ca slabiciunile trebuie acoperite, pansate si tratate pe ascuns, si au am recurs la un sistem de aparare prin(aparenta) negarea tuturor minusurilor => crearea unei imagini de om fara problememe, dar si cu nasul pe sus, un fel de om - arma de razboi impotriva vietii.
...orice dar totul pana la a parea inganfat; si
Sădeşte-mă-n pământ şi lasă-mă să cresc
Afară trupul meu va tinde către stele
Să cuget din abis, cu haos să-nvelesc
Nesomnul care-mi umple gândurile mele.
Când ochii mi-i închid şi negru mă-nconjoară,
Când palmele îmi sunt bucăţi de jar aprins
N-am cum să-i înţeleg pe cei ce stau afară,
Sunt oare ei înfrânţii sau eu sunt cel învins?
Puteam să stau aşa pentru-eternitate
Precum nimicul ce nu se vrea a piere
Dar ce-i lumina caldă fără libertate
Şi rece
Arde lent fără benzină
Pe piele-ţi scrie un cuvânt, iar
Tu creezi încă o rimă.
O simţi în membrele-ţi slăbite
Şi te împarte în cuvinte.
În vise-ţi scrie cărţi, iar
Tu te rupi de ciudă în bucăţi.
Se simte ca un alt vers,
Lipsit de raţiune,
Încoronat de interes.
Te lasă uneori mai singură
Când noaptea este singura ta zi
Şi-ţi încolţeşte în gândire
Un amalgam de 1324, un şir.
-Alo, mai eşti pe fir?
Ce noapte zilnică
plină de neoane,
de ochii mei deschişi
când lumea doarme.
Mă simt
mai singur şi puternic,
conştient de toate,
un muritor infam
în noapte.
De mă scufund în ea
cu trupu-mi ca de fum
mă simt ca ceaţa
care piere-n
orizontul scrum.
Pe când mintea-mi
drept himeră
a rămas fără umbrele,
tot stingând
ca-ntr-o scrumieră.
Şi mă pun în pielea lor
să-i cunosc, îmi zic mereu,
dar pe mine ei nu vor
să mă afle cine-s eu.
Cine dracu sunt şi caut
într-un trup li
ne intoarcem in gara... by darkbylarissa, literature
Literature
ne intoarcem in gara...
azi iau trenul spre trecut.
te chem si te rog sa ma astepti in gara...
eram asa buimacita cand ai acceptat sa ne revedem, incat nu stiam incotro s-o iau.
dar m-am decis. mi-am luat geanta, am indesat in ea un caiet, o carte, un pix, cheile de la casa si portofelul.
azi vreau sa te vad, sa fiu cu tine.
am urcat in autobus. am fugit spre gara. am ajuns cu trei ore, inaintea trenului. injuram. inima mea depindea de venirea lui, iar fiecare bataie a ei scurgea o farama de viata din mine.
asteptam pe peron de una singura, de parca trenul mi-era special destinat. frigul de afara ma salva, incetinindu-mi bataile inimii, intr-un final oprindu-l
Plot, plot, plotare
Herlitz. Librărie, papetărie, rechizite, afişe, xerox, scanare, bannere, magazin de plotare.
După-amiază de toamnă. Băieţii de la xerox beau Ice Coffee. Fetele de la caiete testează nişte radiere noi.
Apare un client.
CLIENTUL: Bună ziua, am văzut la intrare un afiş cum că ăsta ar fi şi un magazin de plotare.
ANGAJATUL (unul dintre xeroxişti): Da, bună ziua! Pentru ce solicitaţi serviciile noastre?
CLIENTUL (apropiindu-se şi aproape răsturnând Ice Coffee-ul cu cotul): Am nevoie pentru o carte, şti&